MEDIA
Marian Năstase: Alro a crescut ponderea produselor cu valoare adăugată mare și foarte mare, de la 50%, la 70%
“La nivel european, Germania rămâne, în continuare, piața noastră principală”.
“Idealul ar fi ca până în 2030 să avem stabilitate. Nu mai contează dacă e conducere bicefală, dacă e triumvirat”
Interviu cu Marian Năstase, președintele Consiliului de Administrație al Alro Slatina
Reporter: Ce ne puteți spune despre activitatea Alro de anul trecut?
Marian Năstase: 2023 a fost cel mai greu an pentru Alro de 22 de ani, de când activez eu în cadrul companiei, și pot sa spun că nu a fost o surpriză. M-am așteptat că va fi un an greu, pentru că am luat în piept reverberațiile crizei energiei.
De fapt, au fost două elemente fundamentale. Primul – efectele crizei energetice care a început în aprilie 2021, a continuat în 2022 și chiar şi în 2023. Al doilea element fundamental este că pandemia a creat un consum artificial pe piața aluminiului, adică s- a consumat mult mai mult, în avans.
Și pe piața aluminiului, în 2023 a fost o situație cam depresivă, dar s-a schimbat. Anul acesta, în principiu, vedem un trend reversat, vedem stocuri în scădere, vedem estimări de creștere a consumului de aluminiu mai mare decât creșterea producției, ceea ce va pune presiune pe stocuri.
Eu, prin definiție, sunt un optimist și cred că 2024 va fi un an mai bun decât 2023.
Reporter: Ce ne puteţi spune despre Centrala pe care o construiţi la Işalniţa?
Marian Năstase: Noi credem cu tărie că este un proiect viabil. Din informațiile mele, urmează să lansăm licitația pentru EPS cât de curând.
În urma unei licitații publice organizate de Complexul Energetic Oltenia (CEO), ALRO a fost selectată pentru a construi împreună o centrală electrică pe gaz, la Ișalnița. În societatea CCGT Power Işalniţa S.A., Alro deţine o participare de 40,1%, diferenţa de 59,9% fiind deţinută de Complexul Energetic Oltenia. În calitate de SPV (Special Purpose Vehicle), CCGT Power Işalniţa va dezvolta o capacitate de producţie de energie bazată pe gaz natural, cu o putere totală instalată de 850 de MW.
Proiectul face parte din Planul de Restructurare a CE Oltenia, care a fost aprobat de Comisia Europeană în ianuarie 2022 şi care prevede, printre altele, construirea a 2 centrale pe gaze şi a 8 parcuri fotovoltaice în vederea diversificării mixului energetic şi a tranziţiei la surse de energie mai puţin poluante, precum şi restabilirea viabilităţii companiei.
În afară de cele două proiecte pe care în momentul de față le urmărim, cea de la Işalniţa şi cea din curtea fabricii, nu ne gândim la alte proiecte pe gaz.
Centralele acestea, chiar dacă sunt o picătură într-un ocean de nevoi, sunt bune. Mai bine să avem ceva decât să nu avem nimic. Eu m-aș bucura să se facă mai multe și în estul Europei și în Vestul Europei.
Reporter: Fondul Proprietatea este acționar al Alro. Aveți informații că ar vrea să își vîndă participația? Se pare că există unele divergențe între statul român și Fondul Proprietatea. Ministerul Finanţelor ar vrea să creeze nişte fonduri de private- equity, inclusiv FP, pentru a investi în diverse sectoare economice.
Marian Năstase: Aici nu mă pronunț, pentru că e treaba acționarilor, dar ca cetățean e clar că participațiile Fondului Proprietatea, în mare parte au fost lichidate, vândute, iar cu banii respectivi s-au făcut programele de buy back de acțiuni. Ce există în portofoliul Fondului Proprietatea, acum, probabil că nu susține financiar o structură de administrare a Fondului.
Când ai un fond care la un moment dat nu mai este rentabil pentru a fi administrat de către o singură entitate, cum e Franklin Templeton, se face un “securitization” – adică se face o evaluare, se creează un pachet din el, îl vinzi, iei banii pe el, faci ultima răscumpărare de acțiuni a Fondului Proprietatea la bursă, închizi fondul, iar cumpărătorul rămâne acționar în entitățile respective.
Pe de altă parte, Ministerul Finanțelor are și el un punct de vedere corect aici, pentru că, pe lângă Alro care este listat, au rămas câteva companii strategice, iar statul român trebuie să-și exercite și el un anumit punct de vedere, ceea ce mi se pare foarte corect. Aceste companii strategice, în actualul context geopolitic, au devenit și mai importante. Vorbim de Portul Constanța, Aeroporturi Bucureşti și, până la urmă, să știți că și Salrom este strategic, pentru că noi suntem obișnuiți să avem sare la discreție, dar sunt țări în care sarea e mai valoroasă decât aurul.
Reporter: Care sunt proiectele de viitor ale Alro?
Marian Năstase: Nu prea pot să vă spun care sunt proiectele de viitor, pentru că suntem societate listată. Vă spun ceea am anunțat deja. În principiu, noi am crescut ponderea produselor cu valoare adăugată mare și foarte mare, de la 50%, la 70%. Anul acesta, ne propunem să facem peste 90.000 de tone de produse cu valoare adăugată mare și foarte mare. Am trecut cu reciclatul, de la 30.000 de tone, la aproximativ 100.000 de tone, anul acesta, pentru că am finalizat investiția pe partea de aluminiu reciclat. Am finalizat prima parte a investiției cut to size, ceea ce înseamnă că tăiem intern plăcile și ne apropiem mai mult de nevoile clienților noștri finali. Mai avem în proiect să facem precision plates, unde investițiile s-au aprobat, dar încă nu sunt implementate. Deci ne ducem spre Downstream. Interesul nostru este să ne mărim portofoliul de clienți finali pe partea de produse procesate. În ultimii doi ani de zile, avem peste 80 de clienți noi.
Reporter: Din ce țări?
Marian Năstase: În principal, în zonele noastre de vânzare, țările europene rămân în continuare zona noastră de vânzare principală, urmând Israel, Statele Unite. Mexicul devine o piață foarte interesantă și foarte importantă pentru noi. La nivel european, Germania rămâne, în continuare, piața noastră principală. Vedem niște semnale pozitive. Eu cred că Germania se va reinventa, pentru că sunt obligați să o facă. Nevoia te învață. Când îți apare nevoia, iei măsuri pe toate planurile. Nu mai susții cu entuziasm debordant niște politici care se dovedesc încet, încet, nu zic inca falimentare, dar se dovedesc greșite, de la un anumit punct încolo. Germania are un cuvânt greu de spus în Europa și va încerca ajusteze aceste politici greșite. Vedem o Franța care și-a impus punctul de vedere cu energia nucleară. Că dacă mai închideam și energia nucleară, era înfiorător.
M-aș bucura să rămână, în continuare, un tandem franco german, cum a fost în Europa, nu să înceapă fiecare să incerce sa îl domine pe celălalt.
Următorii ani, până în 2030, sunt ultima șansă pe care o are România să se dezvolte, pentru că avem foarte multe fonduri la dispoziție. Deci e clar că ne trebuie stabilitate politică. Sunt convins că asta își doresc oamenii de afaceri. Eu, de 30 de ani, doresc stabilitate politică, ca să poată fi implementate politicile. Nu poți să implementezi politici în șase luni. Am trecut de la guverne de patru ani, la guverne de câteva luni. Ultimul guvern de patru ani a fost Guvernul Tăriceanu. Apoi, nu am mai avut. Am avut o succesiune de guverne Boc de nu le mai știm numărul. Apoi, a fost Guvernul Ponta, 3 ani, și, după aceea, am avut multe guverne, am avut și mai multe pe an. Asta nu e sănătos pentru pentru nicio țară. Trebuie stabilitate, ca să poți să asimilezi, să faci proiecte, să absorbi acești bani care vin și, categoric, vor duce la creștere economică.
Deci, cel puțin până în 2030, este clar că idealul ar fi să avem stabilitate. Nu mai contează dacă e conducere bicefală, dacă e triumvirat… Am trăit, în istorie, aceste lucruri, se știu și plusurile, și minusurile. Dar, trebuie cumva să ne depășim condiția dâmbovițeană și să vedem un pic vizionar nevoia țării, căci, altfel, ni se resuscitează niște frici. Noi, românii, suntem mai puțin fricoși decât alții. Dar avem și noi fricile noastre. Nouă nu ne e frică de frig și beznă, că am mai trăit. Nu ne e frică de pus pătura în geam, că am mai făcut asta. Nu ne e frică să rămânem fără mâncare, că toți avem câte o mătușă pe la țară. Și supraviețuim. Am supraviețuit în ani foarte grei, deci suntem destul de căliți din punctul acesta de vedere. Dar, fundamental, am dori să trăim mai bine, nu mai rău.
SURSA: Financial Intelligence - https://financialintelligence.ro
Astăzi, 23.02.2024, Ministerul Energiei anunță semnarea contractului de finanțare în cadrul Programul-cheie 2- construirea de capacități electrice de tip turbină cu gaz cu ciclu combinat (CCGT) ce pot fi adaptate pentru funcţionarea pe hidrogen, necesare pentru realizarea tranziţiei de la cărbune şi pentru echilibrarea reţelei, cu finanțare din Fondul pentru modernizare, al cărui beneficiar este CCGT POWER IȘALNIȚA SA.
Obiectivul General al Proiectului îl reprezintă construirea unei centrale electrice cu ciclu combinat pe bază de gaz natural, de aproximativ 850MW la Ișalnița, Județul Dolj.Valoarea acestui contract decontată din Fondul pentru Modernizare este de 1.259.374.315,04lei, echivalentul a 253.125.302,00 euro
SURSA: https://energie.gov.ro
ALRO, selectată de CE Oltenia pentru a construi împreună centrala electrică pe gaze naturale de 850 MW la Ișalnița
ALRO – unul dintre cei mai mari producători de aluminiu integrați vertical, după capacitate, din Europa – a fost selectat în urma unui proces angajant de selecție organizat de CE Oltenia pentru a construi împreună centrala electrică pe gaze naturale de la Ișalnița, cu o capacitate de 850 MW. Asocierea urmează să fie aprobată de organele corporative ale celor două companii. În etapa finală au participat nouă companii, confirmând interesul crescut pentru investiții în domeniul surselor de energie cu un impact redus asupra mediului.
Proiectul Ișalnița face parte din Planul de Restructurare a CE Oltenia, care a fost aprobat de Comisia Europeană în ianuarie 2022 și care prevede, printre altele, construirea a 2 centrale pe gaze și a 8 parcuri fotovoltaice în vederea diversificării mixului energetic și a tranziției la surse de energie mai puțin poluante, precum și restabilirea viabilității companiei. Participația ALRO va fi de 40,1% din capitalul social al societății mixte (SPV) înființate pentru implementarea proiectului Ișalnița.
Daniel Burlan, Președintele Directoratului CE Oltenia: „Ne bucurăm să avem ALRO alături de noi pentru realizarea centralei de la Ișalnița. E o etapă importantă a Planului de Restructurare a CE Oltenia și un efort comun prin care două mari companii susțin și contribuie la tranziția energetică a României.”
Marian Năstase, Președintele Consiliului de Administrație ALRO: „Este un efort complex, dar suntem încrezători că va fi un proiect de succes având un partener puternic, CE Oltenia, care înțelege noile realități ale pieței energetice și demonstrează că știe să se adapteze la acestea.”
Noua centrală va fi amplasată lângă centrala electrică pe cărbune deținută de CE Oltenia la Ișalnița. Construirea centralei pe gaz de la Ișalnița va avea ca efect reducerea anuală a emisiilor de CO2 cu peste 3.000 kt, ceea ce reprezintă 10% din obiectivul Planului Național Integrat pentru Energie și Schimbări Climatice. Se estimează că, în perioada construcției, vor fi create peste 1.000 de locuri de muncă, iar în faza operațională vor fi disponibile până la 80 de locuri noi de muncă.
Pe lângă aportul celor doi parteneri, proiectul de la Ișalnița va beneficia de finanțare din Fondul pentru Modernizare în proporție de 50% din valoarea totală a investiției, în suma de 506 milioane euro, precum și de o finanțare bancară pentru care CE Oltenia a mandatat în august 2022 o bancă comercială importantă să acționeze în rol de aranjor al sindicalizării.
Proiectul se află în stadiu avansat de autorizare, iar licitația pentru selecția unui Owner’s Engineer se află în stadiu final. Conform estimărilor curente, centrala va furniza energie electrică sistemului energetic național începând cu 2026.
Documentele tranzacției privind asocierea CE Oltenia cu Tinmar Energy nu au fost aprobate de Adunarea Generală a Acționarilor CE Oltenia
În cadrul procesului desfășurat pentru selectarea investitorilor în vederea implementării celor opt parcuri fotovoltaice și a celor două centrale pe gaze naturale (CCGT) prevăzute în Planul de Restructurare a CE Oltenia, Tinmar Energy SA fusese desemnat investitor selectat pentru patru parcuri fotovoltaice de putere instalată maximă totală de 280 MW și pentru CCGT Turceni, grup pe gaze naturale de 475 MW.
Documentele tranzacției rezultate în urma negocierilor dintre C.E. Oltenia și Tinmar Energy, derulate de la începutul anului, au fost înaintate Consiliului de Supraveghere al CE Oltenia și Adunării Generale a Acționarilor, conform compețentelor prevăzute de Actul constitutiv al societății. Documentele nu au fost avizate de Consiliul de Supraveghere, iar Adunarea Generală a Acționarilor CE Oltenia a adoptat o hotărâre conform căreia nu s-au aprobat documentele tranzacției și, inclusiv, nu s-a aprobat constituirea de societăți pe acțiuni având acționari CE Oltenia și Tinmar Energy, pentru realizarea celor patru parcuri fotovoltaice și a centralei electrice pe gaze naturale de la Turceni.
Constituirea a patru societăți pe acțiuni având acționari CE Oltenia și OMV Petrom
CE Oltenia va construi, în parteneriat cu OMV Petrom, patru parcuri fotovoltaice cu o putere totală de ~450 MW. Investițiile totale se ridică la peste 400 milioane de euro, iar prin punerea în funcțiune a celor patru parcuri, puterea instalată de energie solară a României crește cu ~30%. Parcurile fotovoltaice vor fi construite la Ișalnița, Tismana, Roșia și Rovinari, pe amplasamente ale unor foste exploatări miniere operate de CE Oltenia (depozite închise de zgură și cenușă, respectiv halde interioare).
Proiectul va fi dezvoltat prin intermediul a patru entități juridice separate, într-o structură de participație de 50% – 50%. Intenția este ca energia electrică produsă să fie vândută de aceste entități către cei doi parteneri, în proporție egală. Pe lângă aportul celor doi parteneri, parcurile fotovoltaice vor beneficia de finanțare din Fondul pentru Modernizare în proporție de 70% din valoarea investițiilor, precum și din alte surse. Conform estimărilor curente, parcurile vor furniza energie electrică sistemului energetic național începând cu 2024.
Proiectele se află în stadiu avansat de autorizare, iar echipele de proiect împreună cu compania Ramboll, în calitate de Owner’s Engineer, pregătesc licitația pentru selectarea contractorului general (EPC).
Parteneriatele deja încheiate și cele ulterioare – pentru construirea de parcuri fotovoltaice și centrale pe gaze – vor conduce la înființarea de SPV-uri – companii de proiect care vor sta la baza dezvoltării proiectelor noi. Măsura constituirii de societăți mixte (SPV) a reprezentat un element obligatoriu al Planului de Restructurare a CE Oltenia, pentru a fi evitată denaturarea concurenței și pentru asigurarea contribuției proprii la costul total de restructurare de 3,94 miliarde euro.
În aprilie 2022, Comitetul de Investiții al Fondului de Modernizare a aprobat solicitarea României de finanțare pentru viitoarele centrale pe gaze ale CE Oltenia și, de asemenea, a confirmat, finanțarea pentru proiectele fotovoltaice. Aproximativ 895 de milioane de euro vor fi alocate de la Fondul pentru Modernizare pentru aceste proiecte de investiții. În afara finanțării din Fondul de Modernizare, proiectele vor beneficia de finanțare bancară, precum și de contribuția proprie a CE Oltenia și a partenerilor săi.
Construirea de capacități noi de producție a energiei electrice, mai puțin poluante, este de importanță strategică pentru România, de aceea proiectele de transformare a CE Oltenia au fost incluse în Planul Național Integrat pentru Energie și Schimbări Climatice, precum și în Strategia Energetică Națională.
Despre CE Oltenia
Complexul Energetic Oltenia este cel mai mare producător de energie pe bază de cărbune din România, care deține 9 grupuri energetice, cu o putere instalata de 2595 MW și care oferă:
- energie de bază în Sistemul Energetic Național, acoperind o cotă de max. 30% din producția de energie din SEN;
- energie sigură, fiind un important factor de stabilitate în SEN (cele 9 grupuri sunt calificate pentru asigurarea serviciilor de sistem şi pentru furnizarea Reglajului Secundar);
- energie performantă, având un proces de producție eficient și fiabil prin prelungirea duratei de viață a capacităților de producție existente;
- energie curată, îndeplinind toate cerințele actuale de mediu (eforturile financiare au fost de cca. un miliard de euro) și este singurul producător din România care are implementate, la toate grupurile energetice, instalații de desulfurare a gazelor de ardere și instalații de evacuare în șlam dens a zgurii și cenușii rezultate din procesul de ardere.
Principalii acționari: Ministerul Energiei (77%) şi Fondul Proprietatea (21,5 %).
Capitalul social: 270 milioane lei.
Cifra de afaceri: 3,3 miliarde lei.
Numărul de personal: peste 11.000.
Cota CE Oltenia deținută din capitalul social de 59,9% reprezintă o contribuție de 65 de milione de euro. Investitorul selectat, Alro SA, va participa cu o cotă deținută din capitalul social de 40,1%, reprezentând o contribuție de peste 43,5 milioane de euro.
Valoarea totală a proiectului este estimată la 506 milioane de euro. Proiectul a primit finanțare și din Fondul de Modernizare, iar noua societate mixtă (SPV) va beneficia de o finanțare nerambursabilă de 50% din proiect. Guvernul României urmează să plătească aceste sume direct către noul SPV, în calitate de beneficiar final al Fondului de Modernizare, pe baza contractului de finanțare care va fi încheiat între SPV și Ministerul Energiei. De asemenea, proiectul va beneficia de o finanțare bancară pentru care CE Oltenia a mandatat, în august 2022, o bancă comercială importantă să acționeze în rol de aranjor al sindicalizării.
Termenul de punere în funcțiune a centralei electrice pe gaze de la Ișalnița este anul 2026. Va înlocui unitățile 7 și 8, ambele pe cărbune, cu o capacitate de 315 MW.
ALRO – unul dintre cei mai mari producători de aluminiu integrați vertical, după capacitate, din Europa – a fost selectat în urma unui proces angajant de selecție organizat de CE Oltenia pentru a construi împreună centrala pe gaze de la Ișalnița, cu o capacitate de 850 MW. Asocierea urmează să fie aprobată de organele corporative ale celor două companii.
Proiectul Ișalnița face parte din Planul de Restructurare a CE Oltenia, care a fost aprobat de Comisia Europeană în ianuarie 2022 și care prevede, printre altele, construirea a 2 centrale pe gaze și a 8 parcuri fotovoltaice în vederea diversificării mixului energetic și a tranziției la surse de energie mai puțin poluante, precum și restabilirea viabilității companiei.
